Archive for January, 2009

Pentru prima data in viata, as far as I can remember, am mers si eu in Cluj. Cred ca mai fusesem cu ai mei, cand eram micutza de tot, dar nu-mi amintesc mare lucru. Am ajuns pe seara, asa ca mare lucru din oras nu am vazut inca, poate astazi, printre “pauzele” de invatat pentru examene.

Mai interesant pentru moment este mica escapada propusa de monsieur la Cascada Lotrisor, unde am intrat fara nicio problema, nimeni sa ne intrebe ce e cu noi la accesul in parc. O singura masina venea din sens contrar (de sus), de pe cararea ingusta cu bolovani pe care abia de avea loc o singura masina, carare alunecoasa, cu multe portiuni complet acoperite de gheata si cu paraie cu apa curgand lejer de-a lungul ei.

Avand in vedere ca drumul era foarte prost, s-a decis de comun acord si cu vot democratic sa ne intoarcem. Zis si facut, ne intoarcem.
Posturi care merita mentionate:
1. eu admirand raul din josul drumului – sin incercand sa ma arunce in prapastie;

2. eu cu ghete cu toc de 7cm – sin care ma pune sa merg in fata masinii, sa testez terenul: adica unde e alunecos sa aiba mai multa grija cum conduce;

3. eu (cu aceleasi ghete pomenite mai sus, si un tricou cu maneca scurta, de care am uitat sa pomenesc) – sin (de la volanul masinii) dand indicatii: “muta si tu bolovanul ala!”
eu(mergand ca un sclav in fata masinii): “unde?”
sin: “ia-l si arunca-l in prapastie”
Era un bolovan mare pe care abia il ferisem la urcare. Il iau si il arunc in prapastie. Am uitat sa relatez ca burnitza, drumul era ud, plin de frunze ude, alunecoase si pline de noroi, noroi care nu a ocolit nici pe prietenul meu bolovanul mai sus mentionat.
eu: “cool! acum sunt plina de noroi” (deschid usa masinii si dau sa ma urc, apucand un servetel din portiera)
sin: “stai!” (si arata zambind smechereste spre drum) “mai sunt bolovani 10 metri mai incolo”
Pun o mutra nervoasa si ma duc (in aceleasi ghete dragi) sa mut bolovani.

Dupa inca vreo 10 bolovani mutati, astept pe sin sa opreasca masina (cu care tocmai ce trecuse de portiunea – acum FARA bolovani), astfel incat sa ma urc si eu. Aaaaarsh! Ti-ai gasit, sin al meu ii da inainte si imi face voios cu mana.

Concluzia: prietenul meu este un TIRAN fara suflet si care incearca sa ma omoare! X(

Advertisements

Pentru ca se intampla sa mai terminam (sic!) un examen, anume cel cu “Vadim-ul Facultatii de Cibernetica” (quote from Alex Savu): Ion Ivan, countdown-ul ajunge la 4: toate buclucasele pozitionate inteligent (sic!) intr-o saptamana: cea care vine.
Cum cei care au/am facut licenta cu Ivan stiu deja, subiecte aberante si aberatoare, de exersat talentul la compunere libera. Noroc cu Mihu, care a citit notitzele si stia ca indicatorii nivelului de calitate trebuie sa fie senzitivi, necatastrofici…si in inca in vreo 2 feluri, nu stiu de unde a scos Ivan cel Groaznic proprietatile…cred ca mie mi-a scapat RFC-ul ala :p Una peste alta, Ivan e foarte tare ca prof de licenta pentru oameni lenesi (a se citi: eu), pentru ca te tine din scurt. In felul asta am reusit eu acum 2 ani sa muncesc in corporatie, sa-mi termin proiectele de UML, PL/SQL si JME si sa-mi fac si lucrarea de licenta.

Iar pentru ce urmeaza…(Virus and Anti-virus Technologies), this is just a sample.
Pentru cei tari la ASM si dornici sa rada de un biet junior (neprogramator) care a uitat demult sa scrie cod ASM…nu ma judecati pt. ce urmeaza:

Catedra de Informatica
Program Master Securitatea Informatica

1. Octetul cu valoarea binara 11111000 poate fi interpretat de o aplicaţie sau de aplicaţii diferite ca fiind:
a. Numar zecimal pozitiv: 148, Numar zecimal negativ: -108, codul ASCII: 64h
b. Numar zecimal pozitiv: 248, Numar zecimal negativ: -8, codul ASCII: F8h
c. Numar zecimal pozitiv: 249, Numar zecimal negativ: -7, codul ASCII: F9h
d. Numar zecimal pozitiv: 248, Numar zecimal negativ: -9, codul ASCII: F8h
e. Niciunul din răspunsurile anterioare

2. Se consideră setul de instrucţiuni assembler:
mov AX, 1234h; muta in AX valoarea 1234 hexa
push AX ; pune AX pe stiva
push AX
add AX, 2 ; AX = AX + 2
pop BX ; extrage valoarea curenta de pe stiva si pune in BX
push AX
Să se deseneze imaginea stivei corespunzătoare execuţiei ultimei instrucţiuni:
SS:1280 SS:1282 SS:1284 SS:1286 SS:1288
2 bytes = 16 bits

3. Secvenţa de cod în care se modifică valoarea registrului AX:
vb1 DW 1234h
vb2 DD 12345678h

mov AX, vb2
are ca rezultat:
a. Valoarea 1234h în AX
b. Valoarea 5678h în AX
c. Valoarea 3412h în AX
d. Instrucţiunea este greşită. Argumentaţi:___________________________
e. Valoarea 7856h în AX

4. Pentru adresarea oricarei zone de memorie in modul real de adresare (nu in modul protejat) sunt necesare 2 informaţii pe 16 biţi: adresa segmentului şi deplasamentul in cadrul segmentului, offset. Formarea adresei reale fizice pe 20 biţi se realizează automat prin hardware/software de către o componenta a procesorului care deplasează la stânga cu 4 biţi (fiecare bit cu valoarea 0) adresa segmentului şi adună la aceasta adresa offset-ului (deplasamentului). În contextul în care variabilele a şi b au adresele 1A2Dh:0125h şi respectiv 1A3Fh:0005h să se indice rezultatele execuţiei secvenţei de instrucţiuni:

xor ax, ax ; sau-exclusiv pe biti => AX=0
mov ax, 5 ; muta in AX valoarea 5
inc ax ; incrementeaza AX
inc ax
mov a, ax
mov ax, 7
inc ax
mov b, ax
Rezultatele sunt:
a. a are valoarea 7, b are valoarea 7
b. a are valoarea 8, b are valoarea 8
c. a are valoarea 5, b are valoarea 8
d. a are valoarea 5, b are valoarea 7
e. a are valoarea 7, b are valoarea 8

5. Se consideră secvenţa de instrucţiuni assembler (loop et1 = salt conditionat de valoarea registrului CX la eticheta et1):
mov cx,5
et1:
inc ax
xor cx,cx
loop et1
Numărul de execuţii a blocului et1 este:
a. 0 (0000h)
b. 5 (0005h)
c. 6 (0006h)
d. 65535 (FFFFh)
e. Bucla infinită

6. Dacă se consideră imaginea segmentului de cod:

 

1

CS:0000 B8 2B 4F mov ax,4F2Bh
CS:0003 8E D8 mov ds, ax
CS:0003 B8 34 12 mov ax, 1234h
CS:0008 50 push ax
CS:0009 33 C0 xor ax, ax
CS:000B B9 04 00 mov cx,0004h
Indicaţi câţi octeţi ocupă formatul intern (compilat si link-editat) al instrucţiunii xor ax, ax:
a. 1
b. 4
c. 2
d. 3
e. Nici unul din răspunsurile anterioare

7. Se consideră secvenţa de instrucţiuni assembler:
xor cx,cx
mov ax, 5
inc ax
cmp ax, 5 ; compara ax cu 5 prin operatia temporara de scadere ax-5
ja salt1 ; jump above
jb salt2 ; jump below
mov cx,3
salt1:
mov cx,2
salt2:
mov cx,1

După execuţia setului de instrucţiuni, valoarea regăsită în registrul CX este:
a. 0
b. 1
c. 2
d. 3
e. 5

8. Stiind ca la apelul unei proceduri FAR dintr-un subprogram, se pun pe stiva procedurii apelate de la dreapta la stanga parametrii procedurii si adresa de revenire in subprogramul apelator. Valorile se pun invers in memorie la ASM8086 din cauza microprocesorului Intel. In aceste conditii, se consideră secvenţa de instrucţiuni assembler în care se execută apelul unei proceduri de tip far:

 

2

… ; registrul cs = 4F2B
cs:000D A10400 mov ax, [0004]
cs:0010 50 push ax
cs:0011 A10200 mov ax, [0002]
cs:0014 50 push ax
cs:0015 A10000 mov ax, [0000]
cs:0018 50 push ax
cs:0019 9A00002E4F call 4F2E:0000 ; call far ptr addv
cs:001E A30600 mov [0006], ax

;addv PROC FAR
4F2E:0000 55 push BP

Să se deseneze imaginea stivei înainte de a se executa prima instrucţiune din cadrul procedurii addv (adica inainte de instructiunea push BP – stiind ca registrul SS = 4F29 si CS = 4F2B):
SS:000C
SS:000E
SS:0010
SS:0012
SS:0014
SS:0016

9. Stiind că la executia unei intreruperi software, microprocesorul:
a. pune 0 in bitii de flag TF (trap flag) si IF (interrupt enable flag);
b. cauta adresa rutinei de intrerupere in Tabela Vectorilor de Intrerupere; aceasta se gaseste la baza memoriei (segment 0, offset 0) si contine pointeri de tip far (segment:offset) catre handlerul rutinei de intrerupere; pozitia in vectorul de intreruperi defineste numarul intreruperii;
c. face salt de tip „FAR” la adresa rutinei de intrerupere;
d. salveaza pe stiva CS si IP din programul apelator (adresa de revenire);
e. restaureaza IP, CS si seteaza bitii de flag;
f. executa codul rutinei pana cand intalneste IRET.

Să se aleagă o singura varianta de raspuns (cea care pune in ordine logica etapele de mai sus):
A = a + b +c +d + e + f; B= b + a + d + c + f + e; C = b + a + d + e +c; D = b + f + d; E = a

10. Stiind că, pentru copierea unui sir sursa in sir destinatie se poate utiliza oricare dintre cele doua instructiuni („rep movsb” sau „ciclu: movsb loop ciclu”):
si ca in programul executabil fiecare sunt codificate (compilate) altfel:

3

 

trebuie sustinut in termeni de performanta (viteza si memorie) care versiune este mai buna si de ce:
Completati:
______________________________________________________________
______________________________________________________________
______________________________________________________________

11. Stiind ca pentru compilarea macrodefinitiilor se foloseste „programul preprocesor” (are loc inainte de compilare) ce executa macro-expandarea, iar pentru proceduri se genereaza cod executabil ce prezinta „salturi”, alegeti ce fel veti dezvolta (preponderent cu macrodefinitii sau cu proceduri sau combinat) un software antivirus pentru un telefon mobil ce are un microprocesor pe 16 biti si RAM de 8 MB:
a. Preponderent cu macrodefinitii deoarece _________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________
b. Preponderent cu proceduri deoarece _____________________________________ ____________________________________________________________________________________________________________________________________
c. Combinate deoarece _________________________________________________ ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

12. Pentru a exemplifica procedura de „reverse engineering” in ASM 8086, se da secventa ASM8086 ce trebuie sa adune 3 numere intregi (shor int – WORD – 2 bytes / octeti fiecare variabila) si sa puna rezultatul in alta variabila (x = y + z + v; „x are deplasament 0000h in cadrul segmentului de date a programului principal”, „y are deplasament 0002h in cadrul segmentului de date a programului principal”, „z are deplasament 0004h in cadrul segmentului de date a programului principal”, „v are deplasament 0006h in cadrul segmentului de date a programului principal”;). Codul compilat al instructiunilor este:
• mov ax, [0002] = A1 02 00
• add ax, [0006] = 03 06 06 00
• add ax, [0004] = 03 06 04 00
• xor ax, ax = 33 C0
• mov [0000], ax = A3 00 00
• push ax = 50
• mov ax, 4C00h = B8 00 4C
• int 21h = CD 21
Sa se completeze ce instructiune lipseste din secventa si sa se completeze codul compilat:
…………………..
cs:0005 33 C0
cs:0007 A1 02 00
cs:000A 03 06 04 00
cs:000E 03 06 06 00
cs:0012 __________ ; <= Se completeaza cu valori hexa
cs:0015 B8 00 4C
cs:0018 CD 21
……………………

13. Structura unui virus contine ca rutine obligatorii:
a. Rutina (Modulul) de cautare
b. Rutina (Modulul) procesare-scop
c. Rutina (Modulul) copiere
d. Rutina (Modulul) anti-detectare

Alegeti un singur raspuns corect:
A = a + b + c; B = a + c; C = b + c; D = a + b + c +d; E = a + d;

14. Completati pe poza in caseta speciala (in stanga-jos pentru fiecare tipologie de virus COM) tipologia virusilor COM prezentati (companion, overwriting – suprascriere, parasitic):

 

4

15. Virusi de fisiere pot fi:
a. de BOOT
b. de drivere si/sau executabile
c. de fisier sursa C++
d. de fisier sursa Java
Alegeti un singur rapuns din urmatoarele:
A = a + b +c + d; B = b + c + d; C = a + b; D = a + d; E = niciunul

16. Virusi de tip companion pot fi de tipul:
a. de boot
b. de fisier sursa C
c. executabil
d. de fisier sursa ASM
e. de fisier sursa C++
Justificati alegerea ________________________________________________________________

17. Virusul X21, pentru sistemul de operare Free BSD UNIX, este scris in limbajul C/C++ si este virus companion deoarece:
a. Sistemul de operare UNIX ruleaza pe o mare varitate de platforme (microprocesoare AMD/Intel sau RISC)
b. Codul compilat al limbajului ASM este mai rapid decat codul compilat al limbajului C
c. Pentru a fi portabil
d. Pentru a fi scris in limbajul de assamblare a microprocesorului existent

Alegeti un singur rapuns din urmatoarele:
A = a + b +c +d; B = a + c; C = b + c; D = c + d; E = nicio justificare

18. Explicati conceptul virusului de cod sursa – SCV – Source Code Virus (poza copyright Mark Ludwig):

 

5

19. Problema de „reverse compiling” pentru virusi de cod sursa (SCV – Source Code Virus) este redata in tabelul de mai jos (poza copyright Mark Ludwig):
SCV isi insereaza codul in fisierul C si compilatorul de C produce codul executabil. In forma executabila programul infectat de SCV ajunge la alt dezvoltator.
Explicati metoda prin care se poate reveni din cod executabil in cod sursa:
__________________________________

 

6

20. Explicati de ce urmatorul cod sursa poate fi considerat un virus sau un program „normal”. Justificati alegerea:

.model small
.code
FNAME EQU 9Eh ; offset nume fisier .com gasit
ORG 100h ; specific .COM
MINI44:
mov AH,4Eh ; cauta fisiere – SEARCH FIRST
mov DX, offset COMP_FILE ; rezultatul cautarii apare la variabila-offset FNAME
int 21h
SEARCH_LP:
jc DONE
mov AX,3D01h ; OPEN – intrerupere pentru deschiderea fisierului
mov DX, FNAME
int 21h
xchg AX,BX ; WRITE – rutina pentru scrierea in fisier
mov AH,40h
mov CL,44
mov DX,100h
int 21h
mov AH,3Eh ; CLOSE – rutina pentru inchiderea fisierului
int 21h
mov AH,4Fh ; SEARCH NEXT – rutina pentru alegerea
int 21h ; urmatorului fisier, numele complet apare
jmp SEARCH_LP ; la variabila-offset FNAME
DONE:
ret
COMP_FILE DB ‘*.COM’,0
FINISH:
END MINI44

Justificati:
__________________________________
__________________________________
_____________________

dreptu’ la vorbire

Posted: January 28, 2009 in media-culture
Tags: ,

Delikt – Fara Numar
pentru ca asa cum scriau Rimaru si R.AN.S. pe vremea aia…asta simt eu tot mai des acum, traind in Bucuresti, si in Romania.

M-am saturat de lumea asta pervertita, de goana dupa sex si dupa bani, dupa haine, dupa reviste de moda, dupa cluburi, cazinouri, INcultura de la TV si din media in general samd. Vreau _CEVA_ AUTENTIC. M-am saturat de mizeria de pe strada si din oameni. Mi-e sila de lume…si nu vreau sa inceapa sa-mi fie sila si de mine…

Romanii in general nu mai vizioneaza filme
Ci doar telenovele
In tara de origine-a lu’ Pele
Cafeaua are-acum doar aroma de femela
Muie Gaviota si ma cac pe-acea telenovela
CITITI MAI BINE-O CARTE!!!
In loc sa pierdeti timpul
Prostia in curand va avea pe ea un timbru

Citandu-l pe Mihai Bendeac

10 motive pentru care sistemul de invatamant e bun sa te c..ci in el – Mihai Bendeac

1.Pentru ca nu ne lasa in 12 ani de scoala sa ne uitam la harta!Hai recunoasteti ca ati trait vreme indelungata inoculati cu ideea ca “suntem o tara mica,saraca” .Eu m-am uitat la harta!Fratilor!Suntem mai mari decat Ungaria,Olanda,Bulgaria,Cehia

2.Pentru ca balada noastra nationala este despre doi ciobani care vor sa omoare al treilea cioban ca are oi mai multe mandre si cornute. (as zice si futute dar ma abtin!) Pe cioban il anunta o mioara ca astia vor sa-l beleasca si el se apuca sa dea directive despre cum sa fie inmormantat: cu fluierase la cap.

3.Pentru ca la scoala inca mai cautam metafore,alegorii,influente shopenhauriene etc in “Somnoroase pasarele” fara sa-si asume nimeni de atata amar de vreme sa apara in fata oamenilor si sa urle : “E o poezioara pentru copii,idiotilor!”

4.Pentru ca in Scrisoarea a treia este surprinsa esenta conducatorilor acestei tari : “Eu imi apar saracia si nevoile si neamul”. Deci nu incerc sa le rezolv! LE APAR!

5.Pentru ca,desi am fost la uman si n-am avut mari tangente cu matematica,nimeni nu mi-a explicat care-i treaba cu axioma si teorema.Axioma e o teorema care nu trebuie demonstrata pentru ca e de la sine inteles ca adevarata.Dar daca eu demonstrez teoria lui Pitagora de exemplu,nu o transform in axioma?Deci aia din generatia urmatoarea nu mai trebuie s-o demonstreze!

6.Pentru ca la romana elevii citesc comentarii in loc de carti.

7.Pentru ca scoala te invata sa urasti poezia.Nimeni nu citeste o poezie in scoala.Poezia e desfacuta ca o ecuatie de gradul trei din care se extrag figuri de stil,epitete,metafore,hiperbole, cacat faramitat…Bai dobitocilor!Poezia inseamna altceva pentru fiecare dintre noi!Poezia se trece prin suflet nu prin matematica!

8.Pentru ca elevii isi iau scutiri de la sport si ajung la 30 de ani niste relicve dizgratioase iar fetelor le curg suncile pe langa pantaloni.

9.Pentru ca la istorie sau geografie te invata niste date pe care le uiti a doua zi dupa teza.ISTORIA E O POVESTE!!!!!!!!Cea mai fascinanta poveste!!!Are crime,intriga politista, dragoste,aventuri,politica,razboi,cancan etc…Iar geografia nu o poti invata decat de pe National Geographic.

10.Pentru ca TOATA LUMEA studiaza gramatica limbii latine desi nu stapanesc nici gramatica limbii romane.

le toi du moi

Posted: January 27, 2009 in media-culture
Tags: , ,

O cunoastem probabil ca sotia lui Sarkozy sau ca manechin. Pe mine m-a impresionat insa cu ceva mai putin superficial, si anume: muzica. Desi exista cantarete mult mai valoroase, cum ar fi Patricia Kaas, Mireille Mathieu sau Celine Dion, azi am ascultat Quelqu’un m’a dit, mai exact piesa mea preferata, le toi du moi

Te face sa visezi la Feti-Frumosi care canta balade la chitara sub clar de luna si care iti compun poezii in franceza…visezi la miros de trandafiri albi…la miresmele proaspete si mereu noi ale ierbii primavaratice de dupa ploaie, la senzatia pe care o ai cand umbli desculta prin padure pe timpul unei ploi calde, surprinzatoare, de vara…la mirosul pamantului ud si fertil pe care-l ating cu piciorul gol, pasind pe un taram de vis, virgin, unde suntem numai noi doi…

sau sa vezi lumina difuza portocalie ce razbate dintr-o lumanare mica din spatele unui abajur cu imprimeuri hinduse, in timp ce tu dormitezi intr-o cada plina de spuma roz cu miros de trandafiri, in bratele _lui_…

Je suis le thé, tu es la tasse
Toi la putain et moi la passe
Tu es la tombée moi l’épitaphe
Et toi le texte, moi le paragraphe
Tu es le lapsus et moi la gaffe
Toi l’élégance et moi la grâce
Tu es l’effet et moi la cause
Toi le divan moi la névrose
Toi l’épine moi la rose
Tu es la tristesse moi le poète
Tu es la Belle et moi la Bête
Tu es le corps et moi la tête
Tu es le corps. Hummm !

Vreau si eu un Fat-Frumos, care sa ma placa pe Mine Insami, fara sa vrea sa fiu blonda, sa am 1.80 si sanii pana in talie, sau sa fi dat zeci de milioane pe haine de firma… Will I ever find him?

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere 

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere

802.11i foloseste CCMP – AES-128 in mod CBC-CTR sau CBC-MAC cu Vectori de Initializare incrementati pe block, dar AES-OCB are MIC XOR-at numai cu ultimul bloc de date criptat AES, deci DE-AIA nu mai trebe criptat la transmitere

meanwhile – examen la master

Posted: January 25, 2009 in personal, technical
Tags: ,

Am zis ca nu mai scriu pe blog…pana nu se intampla _ceva_…gen: scapat (cu bine de examene), rezolvat problema cu stat 12 ore la job sau having my own company…dunno, something!
Cu toate astea…luand o pauza de cafea…nu pot sa nu ma intreb ce o fi fost in capul meu sa ma apuc de masterul asta:

27.01.2009 – Mobile Application Security
29.01.2009 – Quality Management of IT&C Secure Systems
02.02.2009 – Source Code Programming Security
04.02.2009 – Virus and Anti-virus Technologies
05.02.2009 – Audit and Evaluation of the Security Systems
06.02.2009 – Design of Secure IT&C Systems
Till 08.02.2009 – Re-engineering of the Computer Systems
– Inter-banking Transactions Security and Engineering
– Project of Secure IT&C System Development

defapt, cred ca stiu: Imi place! Asa, de capul meu, nu cred ca ma apucam sa invat OFDMA sau protocoale de rutare pe WLAN, cu atat mai putin sa intru in matzele WPA sau 802.11i ;))

curs de nanofotonica a la MIT

Posted: January 13, 2009 in technical
Tags: , ,

Cursul este tinut de Evelyn Hu, o “gagica” haioasa care a lucrat vreo 9 ani la AT&T, apoi a ocupat diverse pozitii de director in cercetare in electronica cuantica pe la universitati “micutze” gen U.C. Santa Barbara si e si membru al IEEE.

Cursul e tinut in bine-cunoscutul stil american, cu slide-uri la obiect, intuitive, cu explicatii clare si conexiuni interesante. Ideea principala este inovatia in domeniul transmisiei informatiei, prin metode alternative: fotonii. Profesorul arata cum, dupa ce a modificat structura fizica a unui material, trecand lumina prin el, poate produce energie. Relatia dintre starile electronica si fotonica a unui material este numita de ea “weak coupling”. Din cate am inteles, a luat o membrana subtire de material, pe care a gaurit-o matriceal, lasand numai in centrul bucatii de membrana o portiune in care nu a creat gauri; apoi a trecut lumina peste acest material. Rezultatul a fost un camp magnetic intens in zona in care nu crease gauri. Observatia este ca, in functie de pattern-ul creat in structura, fiecare camp magnetic are intensitate diferita.

Cred ca rezumatul profesoarei de la MIT este mai conclusiv decat orice parere as avea eu:
Hu has also been mixing matter and light to create new quantum states. She describes placing an atom precisely in the sweet spot, exciting it to release a photon, changing the photon’s state and stimulating an atom again: “If I do this procedure exactly right… we can transfer energy between the environment and the atom almost forever.”

“Rational” Rose

Posted: January 12, 2009 in technical
Tags:

Oricat ar fi ei de florile mele preferate, rationale nu sunt cu siguranta. Dupa ore intregi de migalit la diagrame de cazuri de utilizare, apoi la stabilit de relatii de multiplicitate intre clase, creat atribute si stabilit stari de tranzitie, am ajuns la INCEPUTUL problemei reale: generare de cod C++ pentru toata jucaria.

Partea urata la toata treaba asta (spre deosebire, de exemplu, de Oracle Designer) este ca trebuie sa declari pentru _fiecare_ clasa nivelul de vizibilitate, daca e instantiabila sau nu, din ce pachet face parte…etc…etc…etc, same pentru fiecare atribut. Bine, inca nu m-am prins cum se procedeaza cu metodele…dar “asta in episodul urmator”.

Ce s-a intamplat cu “the old cool c/c++ programming” I used to enjoy so much?

dor de Verdi

Posted: January 6, 2009 in media-culture
Tags: ,

Ma re-indragostesc de Verdi si de ale lui Traviata si Aida si Ernani.

Pentru cateva zile, am scos tot ce era blackmetal si rap din playlist si am bagat cele cate 2-3 ore din fiecare opera. Ceea ce ma bucura cel mai tare este ca am gasit o interpretare a Aidei avand ca dirijor pe maestrul Zubin Mehta, la Metropolitan Opera House.
Deasemenea, tot la Metropolitan Opera House, dar din 2008, e inregistrat Ernani, iar Traviata este o inregistrare foarte veche, din 1983.

Urmeaza Lombardi, Macbeth si Nabucco.

2 pagini noi

Posted: January 4, 2009 in personal, promote
Tags: , , ,

…sunt mai sus:
BrainBench about me
si
what frustrates me:

…adica lucruri pe care nu le stapanesc (asa cum mi-as dori) sau pe care doresc sa le invat:

A. techie/job related
1. advanced cryptography – rezolvata partial prin cursul lui (s)Atanasiu de la masterul de Information Security pe care il urmez
2. MatLab si Simulink – pentru ca nu am avut ocazia sa fac Politehnica si acum regret, iar tool-ul asta mi-ar fi foarte util la job
3. QoS
4. advanced bash scripting

B. real-life skills
1. cooking
2. driving za car

C. Important stuff (aici voi mai trece si prin domeniul SF)
1. travel more, visit hundreds of museums worldwide
2. learn to take pictures…professionally
3. master wing-chun and visit Tibet
4. learn to play the piano
5. buy and ride a Kawasaki Ninja
6. learn German and Japanese
7. publish my own literature book
–to be continued–

Pentru ca “e la moda” sa iti pui brainbench-mark-ul pe blog…si pentru ca “e la moda” sa ai wishlist. Pe primul il aveam de vreo jumatate de an, iar pe al doilea de vreo cativa ani, acum au fost numai publicate, intr-o pauza de sarmale intre un config de ASA 5500 v7.2 pentru un amic din US si niste proiecte de Management de Securitate pentru master.

…sau poate pentru ca a mai trecut un an, iar ideea principala era ca itemii din wishlist sa fie indepliniti pana la 30 de ani…