Israel – again – prima zi

Posted: October 25, 2010 in travel
Tags:

Deci, am prins si eu plecarea cu El-Al de pe Otopeni, iar fazele de mi le povestea tiranul cu SRI-ul cu pushcoace in aeroport: CHIAR ASA E.

Control dupa check-in, interviu ~10-15 minute despre : cine sunt, unde stau, unde m-am nascut (nenea stia de Pitesti 😛 ), de cand sunt in Bucuresti, ce facultate am facut, de cand lucrez unde lucrez, cu cine stau, ce posesiuni am in Romania, pe unde am calarit in Orientul Mijlociu, daca am prieteni in Iordania, Irak…etc, daca am frati/surori care au fost pe-acolo……samd. Toate astea in timp ce stateam cu bagajul de mana si cel de cala dupa mine. Ma trece apoi de o coada de vreo 20 de persoane care asteptau in fata masinariei cu raze X. Imi baga bagajul in masinarie, apoi cred ca scap.

Draci! Vine partea si mai misto: ma pune sa-mi deschid bagajul si incepe sa imi scoata toate cele din bagajul de cala. Ii ia vreo 20 de minute sa verifice tot, apoi vine partea funny: ca ma uit la nenea ca nu mai reuseste sa la puna la loc si sa intre. Pentru un moment intra in panica, le scoate iar pe toate si incepe sa le aseze frumos. Chestie care-i mai ia vreo 5 minute. Apoi e multumit si ma lasa sa plec. Stau iar la o coada care abia se misca la controlul bagajelor de mana, dar pana la urma ajung la poarta 6. Imi iau un sandvis, fac un mic eavesdropping la parola de la Vodafone-le din aeroport si intru si eu un pic pe net.

Toate bune si frumoase, numai ca apare o tanti pe care o vazusem la masinaria cu raze X si-mi zice ca trebe sa eliberam locul. Apoi vin o alta gramada de tipi si pun panouri dintr-un fel de plastic dur asemanator geamului sablat. Instaleaza inca o masina X si cum eu stateam pe-acolo si ma chioram la ei, ma intreaba daca sunt pt zborul 572. Sunt, cum sa nu fiu.

Si mai intru la o repriza de control, de data asta, al bagajului de mana. Dat jos pantofi, scos tot din geanta, scos laptop, migalit aia la toate tampeniile pe care le luasem eu in bagajul de mana, dupa vreo alte 15 minute se declara multumiti si ma lasa sa ma indrept spre poarta.

Am observat ca pe ai lor nu-i controleaza mai deloc, la modul ca le trec bagajele prin masina minune, dar nu le desfac bagajele 😦

Zborul a fost oki-doki, numai mancarea super naspa: un sandvis cu mozarella, dar mai mult cu sos pesto in el, si un fel de “salata” rece de pufarine fierte (asa pareau 😛 ), cateva felii minuscule de morcov si 2-3 masline. Prajiturelele au fost bune.

La controlul pasapoartelor, iar interogatoriu. Ma intreaba ala unde ma duc, ii zic, si ma duce pe mine inspiratia, sa-i zic ca am mai fost o data, si ca tot acolo am fost. Il si vad cum se schimba la fata, pune o mutra incruntata si ma intreaba sever si suspicios: “Why are you telling me that? What should I understand from that?” La care mormai speriata un “I don’t know, sorry” si imi blestem eu dorinta de a comunica si socializa cu paranoicii.

In fine, ajung la hotel si ajung si eu sa fac nani.

De dimineata, abia asteptam masa, ca data trecuta a fost super buna mancarea si numai somon si branza frantuzeasca. Booon, cand ajung in sala de masa, ditai coada de coreeni. Abia de am gasit un loc, mai era lume care manca din picioare. Groaznic, ma miram eu de ce nu mai puteam face nicio rezervare.

Camera e niiicee 🙂

IMG_2595

 

IMG_2596

Advertisements
Comments
  1. Lore says:

    maine cere sa mananci o girafa fiarta in lapte, asortata cu niste friganele de porc, sa vezi cat loc o sa ai la masa:d
    יום טוב!

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s